Cea mai lungă partidă jucată vreodată de Cătălin Ţăranu (foto) a avut loc la Nagoya şi a început dimineaţa, la 10, şi s-a terminat la ora 1 noaptea. A pierdut, dar la o diferenţă foarte mică. Românul, unul dintre cei trei jucători profesionişti de Go din Europa care nu sunt de origine asiatică, s-a întors în ţară după 9 ani de stat în Japonia, pentru a înfiinţa o mişcare profesionistă de Go.

Avea 16 ani şi era obsedat de matematică. Într-o zi, a dat de un sport nou şi necunoscut, cu iz de Japonie feudală: Go. La scurt timp, matematica a devenit istorie, iar acum nici nu mai ştie ce înseamnă un logaritm. În schimb, a devenit primul european care dobândeşte statutul de jucător profesionist de Go în Japonia.

Nume: Cătălin Ţăranu. Vârsta: 31 de ani.

"Prima iubire"

Pe vremea când locuia în Vatra Dornei, Cătălin Ţăranu studia "ca nebunul" matematică, devora culegeri de probleme şi era un fan al olimpiadelor.

Cum îşi "terminase" profesorii, a fost mai mult decât încântat când în oraş a poposit un tânăr matematician, deschis la minte şi cu forţe proaspete: profesorul Cristian Cobeli. În scurt timp, Cătălin s-a "lipit" de el.

"Îi cam epuizasem pe ceilalţi profesori de matematică şi căutam tineri care să ştie chestii noi. Era prin aprilie '89", îşi aminteşte Cătălin.

Primele jocuri

Profesorul Cobeli, jucător amator de Go, a început să-l iniţieze pe Cătălin în tainele acestui joc. "Au fost o lună sau două în care nu prea înţelegeam ce face şi am jucat mai mult din respect pentru dânsul", povesteşte Cătălin.

După patru luni, a luat parte la primul concurs naţional de Go şi totul a mers strună. A câştigat toate cele opt partide din grupa lui, obţinând un rezultat perfect pentru grupa lui valorică şi surprinzător pentru el însuşi. Asta l-a motivat să continue să înveţe Go.

În timp, a devenit atât de pasionat, încât, până la terminarea liceului, renunţase complet la matematică, chit că tot la facultatea cu acest profil s-a înscris. Ajunsese un adevărat maestru de Go, iar în 1993 a ocupat locul 6 la Campionatul European de la Praga, cu 7 victorii din 10 partide.

Maestrul Saijo Masataka

În '94 a urmat campionatul din Olanda. Românul de 21 de ani ajunsese deja la rangul de 6 dan, la amatori. Nu s-a sfiit, din nou, să-şi agaţe profesorul.

"Aici l-am întâlnit pe actualul meu maestru de Go, Saijo Masataka. Are 8 dan la profesionişti, un nivel foarte înalt. L-am rugat să mă înveţe Go. Am jucat o partidă cu el şi am obţinut rezultate destul de bune. Am jucat cu două piese handicap, care e destul de puţin pentru raportul amator-profesionist, şi probabil l-a impresionat", spune Cătălin, zâmbind.

Jumătate de an mai târziu, în '95, a plecat la Nagoya pentru a învăţa la Nihon Ki-in, Asociaţia Jucătărilor Profesionişti, un fel de academie de Go a Japoniei.

În patria Go-ului

"Mi se părea absurd să nu ştiu limba, aşa că am stat şi am studiat japoneza. Mi-a luat un an de zile să pot vorbi", spune Cătălin.

Şi Go a studiat din plin. Câte 6-7 ore pe zi. O mare parte din timp îl petrecea cu maestrul Saijo Masataka, căruia îi explica în amănunt toate partidele pe care le jucase în ziua respectivă şi cum gândise fiecare mişcare.

Cu timpul, s-a obişnuit să vorbească mai puţin şi să fie mai modest. De-abia atunci, maestrul a început să vorbească mai mult, iar Cătălin să înveţe.

În '97, după doi ani de Academie şi la capătul unui examen extrem de dur, a devenit primul european - jucător profesionist de Go. Matematica era, de mult, istorie.

   Cătălin (stânga), în timpul unei partide din 2000, pe când purta plete.

"Go e un joc foarte profund şi nu ai timp să te plictiseşti de el. Nu ajungi la căpăt oricât ai juca. În 15 ani, nu am jucat de două ori aceeaşi partidă. Numărul variantelor de partidă posibile e de 3 ori mai mare decât numărul tuturor atomilor din Univers"

Cătălin Ţăranu, primul jucător profesionist de Go din Europa

Bani din turnee